Virtual feelings

Dear darling, please excuse my writing…

Iluzii — 20/08/2009

Iluzii

S-a nascut dintr-o pulbere de praf. Si-a cladit incetul cu incetul micul lui univers  din sinceritate, caldura, gingasie, daruire. A crezut ca asa-i pretutindeni, ca toti seamana cu el, ca toti au sufletul lui curat. Si a venit timpul sa  iasa din colivie, sa dea piept cu viata. Amagiri, falsitate, rautati…nu era ceea ce se astepta sa fie. A fost inselat, a suferit, a fost dezamagit. A dat totul si a primit aproape nimic. Dar nu vroia sa creada ca in lumea asta se intampla si lucruri rele…inchidea ochii si refuza sa creada ca nu exista prietenie adevarata si ajutor neconditionat. Universul ii era zdrobit, sufletul plin…”Pentru a supravietui in jungla,  trebuie sa fii ca ei” isi zise el indepartandu-se…

Si inca mai asteapta o mana intinsa…

Inocenta — 10/08/2009

Inocenta

Cu ochii mari cat cepele, fetita de 5-6 anisori intra in microbuz tinand-o strans pe matusa ei de mana. “Las si eu fetita, o s-o astepte mama ei in statie.” Micuta inainteaza timida, incercand sa-si gaseasca loc ei si celor doua bagaje umplute ochi. Matusa ii gaseste un loc liber, o instaleaza si coboara. Fetita priveste dezorientata in juru-i parca gandindu-se: “Oare nenea asta stie sa ma duca acasa?”. Cumintica, isi strange bagajele la piept si isi indreapta privirea spre fereastra asteptand clipa coborarii. Aproape de destinatie, isi ia cele doua pungi si se ridica usurel de pe scaun. Soferul bolboroseste ceva. Micuta, cu vocea tremuranda, isi ia inima-n dinti si spune: “Asta este strada mea!”. Un domn mai in varsta ii deschide usa, ajutand-o sa coboare.”Poftiti domnisoara:)”. Acolo, pe strada ei, ii revine zambetul.