Nota: acest articol reprezinta o incursiune printre experientele mele de invatare a limbii engleze. Multumesc pe aceasta cale celui/celei care a propus tema, mi-a facut placere sa rememorez diferite intamplari din viata mea.

Va spun din capul locului:Desi am o abilitate destul de mare sa invat limbi straine (chiar cu placere), Engleza a fost prima mea iubire care, dupa cum se spune, n-ar trebui sa se uite niciodata (Doamne-ajuta!).

Prima intalnire a fost la gradinita. Am facut cunostinta una cu cealalta (“My name is Cristina and I am 5 years old)  si ne-am imprietenit cantand faimosul “Old McDonald has a farm, ia-ia-oo”. Ne intalneam o data pe saptamana si, in loc de flori, imi daruia buline rosii pe care le pastram cu sfintenie (Teacher rasplatea copiii silitori cu buline rosii, iar cei mai neatenti primeau buline negre). Eram atat de fascinata de engleza incat acasa voiam sa vorbesc doar asa. Ai mei invatasera rusa in scoala, asa ca inchipuiti-va ce mare imi era bucuria atunci cand puteam sa-mi exersez cunostintele dobandite (“The cat eats the mouse”) cu vreun prieten de familie rabdator sa se converseze cu un copil de cativa anisori.

A urmat scoala generala unde prietenia mea cu engleza a prins si mai mult contur. Atunci am devenit “Christine” si l-am intalnit pe Can’t (profesorul de engleza insista sa vorbim engleza britanica si I can’t sa se pronunte chiar asa, nu ” I chent”).

Atat de tare m-am indragostit de engleza incat la liceu am ales o clasa de stiinte sociale – intensiv engleza unde ma intalneam cu limba lui Shakespeare de 6 ori pe saptamana. Dragostea mare dintre noi urma sa fie incununata printr-un examen Cambridge, doar ca, punandu-i la indoiala fidelitatea si devotamentul fata de mine, am amanat acest pas.

Engleza juridica din facultate a reprezentat cireasa de pe tort a relatiei noastre. Stiti cum se zice, nu cunosti un om intr-o viata, asa descopeream si eu o noua latura necunoscuta pana atunci a primei mele iubiri. Indragosteala s-a transformat intr-o iubire matura si asezata.

Acum, prin prisma jobului meu, iau contact cu o engleza profi, la un alt nivel: engleza inginereasca. Bineinteles ca exista si momente tensionate, ca in orice relatie, bad communication, ca sa zic asa, in care ne intelegem ca soarecele si pisica (the cat eats the mouse, eeeexact!) De-asta inclin tot mai mult spre un curs de engleza online prin care relatia mea cu engleza sa aiba doar de castigat. Mi se pare o metoda foarte facila sa-ti perfectionezi engleza pe calculator, singur, in linistea si confortul casei tale.

Asadar, cu urcusuri si coborasuri, engleza ramane preferata mea (ma simt bine cand pot sa ofer indicatii vizitatorilor straini ce se perinda prin capitala, or atunci cand, impreuna cu sora mea, iau la pas Bucurestiul si purtam conversatii in limba lui Shakespeare -buna dispozitie se instaleaza imediat).  Nu vreau ca prietenia mea cu engleza sa se termine intr-o buna zi pe motiv de abandon. Asa ca, in ceea ce priveste cursurile online, fara profesor I’m in! Tu, cum stai cu engleza?

English-3

Acest articol a fost scris pentru Spring SuperBlog 2017.

Advertisements